Where d’the good folks go when they die?

Ieri am citit despre un documentar la zoso pe blog si m-am grabit sa-l gasesc pe net. Asa ca m-am uitat la 5 bucatele de documentar, prost, bias, nearticulat si din pacate foarte relevant.

Structura e simpla: statement la inceput, argumentare prin interviuri, statement de final. Preserat cu multa Luna Amara. Rectific: doar Luna Amara. Statementul de inceput contine trupele preferate ale documentatorului, asta ca sa stim de la inceput, sa nu ne batem joc. Un soi de ‘Asa da” muzical, similar cu “tu ce muzica asculti?” heard over and over in liceu, cand incepeam toti sa spunem ce consideram reputabil si prezentabil.

Eu am vazut tot documentarul ca un statement al unui pusti de 15 ani: suparat, revoltat fara motiv concret, sau cel putin fara sa fie argumentat.

De cand merg in Vama- adica de cam 6 ani- aud cum s-a stricat Vama. Fara exagerare prima oara cand am mers, si eram destul de absorbita de tot ce se intampla, am auzit ca s-a stricat. Nu stiam ce fusese inainte, de ce acum nu mai era ok, dar pentru ca eu ma simteam bine, am ignorat asta.

De atunci insa se tot strica Vama. Si nu se strica pentru ca nu ar mai veni oamenii care trebuie, se strica pentru ca toti incep sa se planga. Vama ca oglinda a tot ce facem noi mai bine: ne suparam, ne plangem, ne vaitam pentru ca lucrurile, asa cum bine zice Teo, SE STRICA.

Buun. M-am uitat scurt la Gramo pe blog la un filmulet despre self-improvment. Gata? V-ati incruntat si ati aruncat un ‘pff’? Deci putem continua. Filmuletul zicea ca gandurile noastre se transforma in realitate pentru ca au energia lor. Si conform legii de atractie, gandurile negative(care creaza energie negativa) atrag evenimente negative. Deci daca esti suparat vei fi mereu suparat. Esti fericit si gandesti pozitiv, lucrurile sunt usoare. Logica destul de simpla, ambalata foarte tele-evanghelist, insa adevarata. Happy people are almost always happy, sad people are always miserable. Misery calls for company, o nenorocire nu vine niciodata singura si mai exista, sunt sigura, multe alte zicale care vin sa sustina teoria asta.

Deci ‘Vama s-a stricat’- o mantra care tine de macar 6 ani + misery calls for company = Vama in pom. Nu S-A STRICAT. Am stricat-o spunand cat de stricata e.

Iar acum, in alta ordine de idei, mie Vama nu mi s-a parut niciodata stricata pentru ca mereu m-am relaxat si m-am distrat acolo. Pentru mine Vama a fost mereu loc de incarcat bateriile, de dormit ziua, de inotat de petrecut pana la 5 dimineata.

In documentar toata lumea zice despre faptul ca in Vama esti liber. Iar notiunea de libertate e la fel de aburita de alcool ca serile pe malul marii: nu e libertatea de a te pisa pe mal, beat mort- e libertatea de a nu fi judecat. Esti liber pentru ca nimeni nu te judeca daca intri la Bibi in picioarele goale, daca esti roz in cap sau daca stai 3 luni la cort. Iar libertatea care vine din faptul ca nu esti judecat cere reciprocitate. Nu intorc capul si nu injur printre dinti cand vad oameni diferiti pentru ca stiu ca ‘every moment we forget to love one each other, another puppy cries another tear”.

One last thing: In partea a 4a l-au prins la inghesuiala pe Tamango, nu pentru ca era Tamango, ci pentru ca era un tigan pe plaja(scuze daca cuvantul ‘tigan’ jigneste pe cineva). Am fost anul trecut la Soni si am dansat cu tiganii pe muzica lui/lor si cred exact acest gen de experienta isi are locul in Vama. Ceea ce va doresc si voua.

Doamne, ce nevorbita sunt….

Bere online

Oare de ce post-urile de blog au un singur subiect? Ce, la bere vorbesti on and on despre un singur subiect? Desigur berea nu e acelasi lucru cu taca-taca in fata monitorului…Yeah whatever. Deci, precum spun.

Am gasit un serial proaspat pe HBO(luni, 21:35) care-mi place mult: Studio 60( aici intro), despre niste unii care produc o emisiune TV gen Saturday Night Live. Foarte activ, pe stilul West Wing, cu Matthew Perry, Bradley Whitford si Amanda Peet. Lovely: pretty people, smart lines, active, despre o meserie interesanta. Toate perfecte pana google ieri despre el sa vad(in primul rand cum se numeste, ca n-am prins) ce-i cu el. Ei bine, a fost cancelat dupa primul sezon, probabil ca de asta si HBO l-a bagat in grila de vara(unde in general nimeni nu baga nimic nou, ca vara oamenii fug la mare, munte, Bulgaria). ‘Fuck’ imi zic, las ca-mi iau eu seria de West Wing si ma satur de speedy pace shows, cu toate seriile pe care le are WW.

Apoi mai vroiam sa va anunt ca in ziua in care 23 serba 7 luni de activitate, Bogdan a gasit leflet-ul de mai jos despre ziua armanilor. Nu va zic unde, ca nu ma veti crede niciodata, dar ideea e ca ziua aromanilor este pe 23 mai si are rolul de a constientiza comunitatea asupra importantei tratarii limbii armane la fel ca orice alta limba materna si predarea ei in scolile unde copiii acestia sunt majoritari(vezi maghiara). Quite fair daca ma intrebi pe mine. Deci sa retinem esentialul: armanii pe 23 in ziua in care 23 serba 7 luni. V-am spus, ne place redundanta, coincidentele ciudate si semintele Nutline(oricat de mult am nega sub presiune).

Am citit si eu despre emisiunea The Big Donorshow, absolut infiorator, plauiesc sa scriu/semnez o petitie care sa le interzica sa faca asta. Este pur si simplu sadic si nu inteleg cum ar putea cineva sa se gandeasca la un asemenea concept ca fiind entertating, cum cineva sa accepte sa apara la aceasta emisiune, cum poate cineva sa aprobe asa ceva sa air on TV si cum ar putea cineva sa se uite la asa ceva.
Imaginati-va pauza publicitarea la un astfel de show: doamna care e muribunda, sta sa-si astepte sfarsitul printre alti muribunzi a caror viata depinde de moartea ei si badabum-badabing: ‘Coca-Cola: Sete de viata’.

Frumu, nu? Great media placement…. Acum citesc ca problema va fi dezbatuta in parlamentul danez, thank God!

Next monday edit: toata treaba cu emisiunea a fost o farsa pt a atrage atentia asupra faptului ca nu exista donatori suficienti, oamenii sunt incuiati cand e vorba de asa ceva, etc. Ma gandesc daca face bine sau nu.

Din blogurile altora

Se facea ca stateam pe o canapea si bloguiam. Prin altii. Asta scrie Dana. I like!
Cu incredere si pe blogul ei ca e misto. In God we trust, and in lipo.

Cura de vara

Glucide, lipide, alergare, electrostimulare, tae-bo, cardio, abdomene, creme, dieta, silueta, calorie, bulimie – Gustati cu incredere va rog din aceasta salata de cuvinte alese cu grija, caci incepe cura de vara!

Inainte de vara lumea vorbeste mai mult ca oricand despre diete ultra-rapide si regimuri–wow. Salile de fitness devin neincapatoare, iar revistele isi cedeaza din ce in ce mai multe pagini reclamelor la crème anticelulitice. Nu ai cum sa nu simti toata agitatia asta si sa nu te amuzi putin. E placut sa vezi o adevarata comuniune a oamenilor, uniti frateste intru slabire rapida!

Citeam de curand intr-o revista: “Mare atentie daca vrei sa porti mini in acest sezon! Ai voie doar daca stii ca nu ai nimic de ascuns si poti sa apari fara probleme intr-o fusta foarte scurta.” Adica anul asta fetelor nu se mai poarta piciorul gros, celulita nu mai e in tendinte! Anul trecut era la mare cautare, un must-have as zice, dar “sezonul acesta” ba! Multumim oricum pentru sfat, e bine ca ne-ati spus ce se poarta sau ce nu se mai poarta anul asta sub fusta scurta, ca altfel riscam sa fim “out of fashion”.
Si totusi pentru cine slabim vara? Pentru iubitii nostri? Pai ce sunt ei, iubiti-sezonieri? Nu, ii avem si toamna si iarna, ne vad goliciunea tot anul, sau ne-o simt si o masoara cu mainile si cand stingem lumina. Vara slabim mai mult pentru prietenii prietenului, pentru colegii de serviciu cu care iti petreci concediul, pentru necunoscutii de pe plaja. Pentru toti cei care comenteaza de pe cearceaful de alaturi. Deh, “Vorbeste lumea”! Fac pariu ca daca ai pleca cu al tau pe undeva pe afara prin Turcia sau Grecia, nu ti-ai da atat de tare interesul. Ca acolo daca e sa vorbeasca, vorbeste in alta limba si nu o intelegi. Si daca te enervezi, ii zici si tu una in romana, ca sa fiti chit. Dar pe plaja din Mamaia, inconjurata de cei care te-au admirat mereu in blugi si tricou, momentul adevarului se arata cand iti porti costuml de baie spre apa rece si sarata. Trebuie sa-ti pastrezi stacheta ridicata, sa-l faci pe prietenul tau mandru ca te are!

Asa ca infometeaza-te si linisteste-ti stomacul cu multa apa. Si cea mai buna afacere e programul “cenusareasa” pe care-l au unele hoteluri cu spa. Vai, n-ati auzit de el? Nebunieeeee…te slabeste nu stiu cati centimetri, dar tine doar vreo 8 ore, dupa care ca in poveste, Zbang, plesneste grasimea din tine si ajungi la formele intiale. Si totusi 8 ore e arhi-suficient, cat ai de gand sa stai la plaja? Prinzi si iesirea de dimineata si pe-aia de seara si dupa astepti sa se intunece bine cat sa nu ti se mai vada formele. Apoi a doua zi dimineata mai bagi o data tratamentul si devi iar printesa plajei.

De ce facem toate astea doar pentru parerea celor din jur si nu pentru noi insine? Ca daca am face-o pentru noi, ar trebui sa o facem mereu, nu doar cu 3 saptamani inainte de-a imbraca costuml de baie. Propun ca anul asta cura de vara sa tina ceva mai mult timp… Sa ne schimbam regimul de viata intr-unul mai sanatos, care sa ne mentina dimensiunile trupului in limetele valorilor normale si care sa ne permita sa defilam nud prin fata partenerilor cu lumina nestinsa.

Footnotes

S-a facut casa din portelan. In curand vom avea si capul sec, casa din deal cu usa care se va inchide singura(Pacala friendly), omul din sticla prin care poti vedea la TV, omul batut in cap, samd.

Sensul metaforic nu mai e ce-a fost, s-a comercializat s-asta. Era mai bun primul album.

Let’s go outside

..or online.

Cum acest blog nu are o tema- nu vorbesc nici doar despre mine, nu e corporatist, nu e de hobby, e un fel de ciulama digitala, am sa o tin tot asa.

Una peste alta aici puteti vedea ce face lumea. Nu se deshide cu Opera, insa merge bine cu Firefox sau Explorer. Daca n-aveti plug-ins, instalati-le merita .E prezent si in blogroll, dar vad ca acolo nu se duce nimeni(va monitorizez- stiu ce clicaiti!).

In mare e vorba despre un site care monitorizeaza toate blogurile si retine frazele care contin cuvantul “feel/feeling” astfel incat fiecarei emotii ii e data o culoare. Happy parca era galben. Daca dai clic pe bulinuta poti vedea citatul si datele persoanei care a scris. Ca sa nu fie foarte intrusive totusi blogurile nu sunt link-uite. Foarte, foarte misto si arata foarte bine. Un soi de Bravia, Balls sentimental. Extrem de entertaining, I find it better than TV.

An idea a day, via Laur, un site unde poti posta ideile out of the box. Cateva care mi-au placut all over this entry. Merita vizitat, sunt unele comune insa merita cateva minute pierdute pentru cele intr-adevar bune. Mi-a placut mult, mult de tot cea cu alarma de ceas.

Oh, c’mon!

Una si ma opresc, promit. Nici nu sunt buna la asta si in plus fac riduri.
Am gasit ieri comments vehemente pe forum la Hotnews care se mirau cum de e posibil ca 5 milioane de oameni sa aleaga un presedinte si 400 sa-l demita. [Asta in timp ce multi altii se plangeau de un banner care bloca site-ul. By the way un coleg se uita pe site pentru a primi informatii si de fiecare data cand aparea un comment negativ pana la urmatoarea updatare era sters…Ma rog.]

Revenind la treaba cu 5 mil vs. 400. Reminder to self: cand ai intrat in cabina de vot ai primit 2 buletine, unul pt Presedinte, unul pt Parlament. [Whaaaaat??] Dap, aia 400 sunt alesi de mai sus mentionatii 5 milioane. [Whaaaaat??]

Intr-o tara democratica iti alegi reprezentantii cum poti mai bine din optiunile date si ai incredere ca vor reusi sa-ti serveasca intereselor tale. Probabil ca treaba cu democratia nu e doar milk & honey insa e cea mai buna varianta pe care am gasit-o pana acum. De bine de rau, incredere sau nu, astia tot noi i-am ales. Poate nu tu, poate nu eu, insa tot NOI eram. Deci vointa maselor nu se manifesta direct- slava Domnului! si nici Presedintele nu locuieste singur in turnul sau de fildes(treaba cu republica semi-prezidentiala l-ar incurca putin), ci mai are niste institutii care fac parte din treaba. Asta ca sa nu fie dictatura.

Nu stiu daca e bine sau nu ca l-au suspendat pe Basescu, sincer mi se pare ca nu stiu atat de multe cat sa ma pronunt clar si articulat, dar cred ca e de bun simt sa nu zici intrigat “CUM?”.

Asta vroiam sa o link-uiesc de ieri, via Catalin. Cititi cu incredere, este foarte insightfull referitor la adunarea “spontana” de ieri

Much later edit: Cum am putut sa uit ca aia 400 suspenda presedintele doar pana cand se organizeaza referendum, pentru ca ultimul cuvant il au cei 5 milioane, after all. Deci o furtuna intr-un pahar cu apa.

Free hugs pe gratis

Pe 23 m-am dus la Universitate sa le fac poze. In schimb am primit niste imbratisari. Foarte misto. Filmulet mai jos(feat me too, se pare- merci Ioana).

Si da stiu ca suna prostesc si ca nu ai acelasi sentiment cand vezi filmuletul, insa e foarte foarte heart warming sa fii imbratisat de oameni pe care nu-i cunosti si sa…well…sa te simti aproape de niste oameni care trec pe langa tine.

Misto initiativa. Bravo Juann Mann- video original aici. Aproape 9 milioane de hit-uri pe YouTube si video reply din toata lumea. Maybe we’re not going to hell after all…

Now go hug ppl!

Monday January 15, 2007 – 07:38pm

Stand up for net neutrality

Cand Apple a lansat primul Mac, in 1984, cel mai tare spot vazut pana atunci spunea “This is why 1984 won’t be like 1984” cu referire la cartea lui Orwell. Multi, multi ani mai tarziu se aud zvonuri ca un privilegiu care s-a transformat in drept este posibil sa ne fie luat. Nu vreau ca peste cativa
ani acesta posibilitate sa se transforme in probabilitate si peste alti cativa ani internetul sa fie tot aia cu TV-ul.
This is why I’m asking you to please watch this vid and send it to as many ppl as you can.

Apoi sa mergeti aici si sa semnati petitia.
This is why the early 2000’s might be exactly like 1984.

Pentru mai multe informatii despre subiect sta la dispozitie Wikipedia. Si ea la randul ei generata de utilizatori.

Thursday January 11, 2007 – 06:53pm