Of choices and faith

Ieri am avut o discutie lunga despre incalzirea globala si despre ce putem face. Eu tineam cu dintii ca putem face ceva, cealalta persoana ca de unii singuri nu schimbam lumea. M-am cam aprins, asa fac eu de obicei cand vorbesc despre asta. Astazi iar cu Mihnea, aceasi discutie, el insa mai putin vehement. Dar tot asa, nu crede ca un om poate schimba ceva.

Sunt de acord. Eu, tu, Andreea, Mara, Grigore, Dana, Ralu, cherie, Uana, Pufu, Costa niciunul nu poate salva pamantul. Stiu. Daca eu imi inchid apa in timp ce ma sapunesc la dus nu fac mare cacat. Stiu. Cand tu iti scoti incarcatorul de la mobil din priza(chit ca foloseste a 80-a parte din cat consuma un frigider intr-o zi) nu e mare lucru. Daca cherie inchide lumina cand iese din casa e a drop in the ocean. Cand Mihnea se hotaraste sa ia metroul pana in centru in loc sa stea cu masina blocata in trafic in Romana o ora e aproape nimic. Asa e, aici nu contrazic pe nimeni.

Dar daca eu si cu tine si cu cherie si cu toti cunoscutii nostri facem asta, parca incepe sa conteze nu? Si daca eu ma duc acasa si ii explic mamei mele ca e ok sa faci asta, pentru ca situatia e grava si daca ma duc la birou si imi rog colegii sa-si inchida monitoarele cand nu stau in fata computerului si tu faci la fel, parca incepe sa conteze nu? Si daca nu mai folosesc pahare de plastic la cafeterie cand imi iau cafea(nu se recicleaza) si-mi iau o cana si la 2 cafele pe zi ori 240 de oamenidin agentie toti ar face la fel, ar conta?

Daca putem fi siguri ca lucrurile mici pe care le facem individual afecteaza(fara doar si poate) viata celor din jur, atunci ce ne costa sa facem acele lucruri? Eu sunt sigura ca, in timp, nu astazi, nu maine dar peste o luna sigur, mama o sa stie sa inchida televizorul daca sta sa gateasca in bucatarie. E o victorie mica, dar in general razboiele sunt formate din victorii mici advertizate la maxim. “Uite, daca poti face asta, poti maine sa faci si asta’.

Nu consumatorii particulari polueaza. Al Gore si o gramada de oameni de stiinta care ii furnizeaza date say we are. Hai sa ne asumam responsabilitatea fara sa ridicam din umeri. Exista alternative care solicita un efort extrem de mic, problema e sa poti crede ca vei schimba ceva prin actiunea ta mica, oricat de mica. E o picatura in ocean, dar oceanul din asta e format.

Ma uitam la un speech de-al lui Bono despre Africa si problemele de acolo si a fost absolut impresionant ceea ce spunea. Se referea la faptul ca oamenii nu prea pun pret pe ceea ce pot face de unii singuri, pentru ca pare prea mic, dar daca te gandesti cat inseamna toti oamenii, deja simti cum se pot misca lucrurile. Si spunea ca putem schimba lumea. Bono e un om in toata firea, are cat? 50 de ani? si a cunoscut lideri de stat si oameni importanti. Stie cum ‘sta treaba’ stie cat de greu si de descurajant poate fi sa vrei sa schimbi ceva. Insa inca crede ca noi putem schimba lumea. Lumea! Wow…..

Spunea de generatia anilor 60 care credea si ea asta ‘and of all the talk of love and peace there was real muscle in it’. In romaneste, aveau coaiele sa creada. Astazi avem comunitati intregi unite printr-un ecran si o tastatura si avem prieteni la capete diferite ale lumii si putem comunica atat de usor si schimba idei si crezuri atat de simplu si nu credem ca putem schimba lumea? Am castigat tehnologia care poate face diferenta dar ne-am pierdut increderea si mai ales vointa sa o facem, actually do it? Wow…

 

E destul de patetic discursul asta al meu. Si sunt destul de dezamagita cand sunt privita ca ultima naiva de pe fata pamantului sa cred(auzi la ea) ca pot schimba ceva prin actiunile mele mici si puchinoase. Pff…

Va las cu a wonderful display of faith, Earth Hour organizat in Sydney de WWF. Timp de o ora locuitorii Sydney-ului, de buna voie si nesiliti de nimeni si-au inchis lumina si au stat in bezna, sa arate, simbolistic, ca se poate. Locuitorii s-au bagat si incet si corporatiile(2100!!!) au acceptat printre care Cola, Citigroup, McDonalds’s si municipalitatea care a inchis luminile de la Opera si de pe poduri si tot asa, un bulgare intreg generat mai intai de populatie si abia apoi sustinut de firme. A fost genial. Va las cu o descriere si cu un filmulet de prezentare a proiectului. Se incarca greu, promit ca merita fiecare minut de rabdare.

It is rare that you get the opportunity to be involved in something as big as trying to save the world, but this is one of those. Everyone knows about global warming but most believe it is an insurmountable problem too big for them to solve. A solution was needed that would convince every individual that collectively, with small changes, they could make a big difference. We created a symbolic event that could become a movement. On March 31st, Sydney would make a powerful statement by turning off its lights for one hour – Earth Hour.

It worked. From 0% – 97% awareness amongst Sydney-siders. 2.2 million switched off their lights. The city cut energy consumption by 10.2% (expected 5%) the equivalent of taking 48,000 cars off the road for one hour. Global PR coverage – Earth Hour captured the world’s attention and the story was covered in over 40 countries. In fact, other countries have already expressed interest in hosting their own Earth Hour in 2008.