Not too shabby

Saint-Germain-des-Pres for breakfast. Serios, sa-ti serbezi ziua in Paris nu e atat de rau cum se crede. Adica mancarea nu e deloc gretoasa si scarboasa, asa cum se crede ca o gatesc francezii, ba chiar(cine ar zice?!) e chiar buna. Si orasul nu e nici pe departe o derapanatura murdara, cum pare prin filme, e chiar cochet. Si francezii sunt foarte ok, tipele nu sunt blonde si grase, sunt micute si slabute si brunete si imbracate simpatic.

Si pe cuvantul meu de pionier daca Paris nu e un oras super ok sa fugi in weekendul de ziua ta. Cum ii spunea Samantha lui Carrie, atunci cand Carrie se gandea ca Aleksandr Petrovski nu vrea copii ‘You have a great guy who loves you and wants to take you around the world. Not too shabby!’ M. je suis tres reconnaissante!

Tendinte toamna-iarna 2007

IN: condurii fermecati, fancy dinner, rochii de tricot, filme scurte, TED conferences, Craciunul, Ikea de Craciun, verighete de hartie, idei tampite dar perfect aplicabile care ofera solutii reale, oameni rationali si cu viziune(a plan and a way), geci de piele, citit in cafenele, downshifting in volum, muzica calma si relaxata, timp sa te gandesti la lucruri, timp sa-ti faci planuri si sa pui cap la cap idei bune dar amanate ‘pana la toamna’, frigul, lemn. And Balenciaga, baby!!! More of the same and you can kill me.

OUT: Elle pret-a-porter(ca si concept, nu ca executie), oameni prea ocupati pentru tine, prieteni lasati pe ultima suta de metri ‘pentru ca nu pot acum, da?’, oamenii care spun ca ‘nu pot’, cafeaua in exces, tigarile in exces, schimbul de vara, discutiile despre nimic si ‘blonde-flirty-summerish-me’, regrete post-eveniment, planuri prea indepartate, stres pana cand nu mai poti manca cum trebuie, plastic. Si The Nanny Diaries. Oh, God!!!

Happy Grig? Cam asta am facut. Si in si out, more of the latter.

Trois more jours

Anul trecut de ziua mea primeam cel mai frumos cadou(mai jos), by everybody. Pana anul asta, cand am primit the lastest best gift ever: ziua mea la Paris, by M.

Cum blogul asta vad ca functioneaza si singur(adica am aceasi audienta si cand nu scriu) ceea ce dovedeste ca fara mine sau cu mine va e tot una, am sa o mai raresc. Desigur nu sunt o drama queen, nu asta e motivul, ci pur si simplu nu prea mai am chef sa-mi astern viata pe www, that’s all. O sa-mi revin.

Un mic rezumat din ce s-a mai intamplat in ultimul timp: a bit of porn, Dan(mugur) reloaded(de data asta si cu juraminte), ceva LotR, ceva cherie(ca n-am mai scris de mai bine de o luna, deci a whole lotta cherie), a lot of Frada, a lot of coffee, mai multe tigari decat as fi vrut, multe iesiri si stat prin carciumi si tot asa. Ah da, si un chef de Craciun de zile mari. Deci pe fwd, please! Ah si am fost la Portoroz si Venetia…. doamne de cat timp n-am mai scris….
Poza e relevanta vis-a-vis de ce am facut la Porto….era nou, era si putina treaba…

Aici cel mai tare cadou de ziua mea, de anul trecut.

Cine poarta pantalonii

Cele cateva lucuri pe care le-as face daca maine m-as trezi barbat.

1. As face un dus ca semi-pretext sa ma tot uit la mine (e totusi o schimbare radicala, nu e o culoare noua de par) si ca sa vad, caci de mult imi doresc sa stiu cum e sa-ti faci freza cu prosopul. Fara uscator de par, fara placa, fara fixativ, fara minuni. Si mai ales imi doresc sa aflu ce secreta pielea barbatiilor de n-au nevoie de crema de corp.

2. As fuma pipa. Nu pot sa fumezi pipa daca esti fata, sau cel putin mie mi se pare tabu, cred ca o femeie ar arata absolut ridicol cu un obiect care arata foarte sarmant la un barbat (desigur atata timp cat a trecut de pubertate si are par facial). Mi-as lua tutun, o pipa si as mesteri la umplerea ei cateva zeci de minute bune inainte de a o aprinde. Dupa care as sta sa o curat alte cateva zeci de minute.

3. As vrea sa ma uit din nou la Fight Club, Pulp Fiction si la Sex and the City (un episod) sa inteleg cum e pe cealalta parte, asta presupunand ca se schimba ceva si pe dinauntru nu doar pe dinafara.

4. As vrea sa vad cum e sa te bati cu cineva. N-am avut parte decat de un cat fight destul de lame in generala, in rest doar cuvinte grele, ton suparat si pe alocuri niste tipete. Un pumn incasat ca la carte, un nas sangerand, o mana lovita a doua zi, un ochi vanat would be refreshingly different.

5. M- as rade pe fata (!!). Pare atat de ciudat pe partea asta a gardului sa faci asa ceva incat trebuie sa stiu cum e. ..si cand m-as trezi m-as scarpina la oo sa vad si eu care-i treaba cu asta.

Atat. Daca mai am ceva mai editez.

Online oblivion

Intre 2 reprize de sters nasul am gasit niste lucruri frumusele.

Un loc de climbing suprarealist a la Alice in Tara Minunilor.

Si niste perne pentru decor subacvatic.

‘Cand iti taie ’smecherul’ fata ma simt norocos ca nu purtam arme.’

Saptamana trecuta am fugit din metrou la Eroilor cu gandul sa iau de acolo un bus care sa ma duca in Romana. Era 10 fara putin. Asta-vara imi iesea figura si ajungeam mai repede decat daca faceam clasicul Unirea- Romana cu metroul, asa ca am zis sa incerc si sezonul acesta. Am ajuns in Pta Romana 50 de minute mai tarziu.

Tot saptamana trecuta am vazut la stiri cum se blocase Pta Universitatii de tot felul de masini personale, curieri, autobuze, motociclete si alte binecuvantari motorizate.

Aseara povestea o duduie blonda de la Pro TV din off, pe fundal de Snow Patrol, cum drumul catre SIAB a fost blocat. Ironic, sa te duci sa-ti iei masina si sa fii blocat in trafic cu orele. Ironic pentru mine, caci restul se enervau si respirau usurati la vederea domnisoarelor dragute si a masinutelor cu care vor avea ocazia sa ramana blocati in trafic cateva rate de acum incolo.

Nu am nimic cu soferii, nu am nimic cu masinile. Da polueaza, dar nu sunt anarhista si nici absurda. Avem nevoie de ele. Dar acum trebuie sa fiu redundanta si sa spun ca masina nu mai este my weapon of choice in Bucuresti. Mai faceam figura Eroilor- Romana cu taxiul daca eram in intarziere, insa a picat de cand am facut 30 de minute. Metrou, multumesc.

Pur si simplu nu mai vad care este rostul de a sta la semafor cu zecile de minute, de a-ti face nervi incercand sa te bagi, sa tai fata, sa scoti un timp mai bun si sa ajungi la trecerea de pietoni in acelasi timp ca fata aia cu lamaia in parbriz. Efort, nervi, injuraturi, comentarii sexiste, tigari fumate, intalniri amanate, telefoane peste telefoane si acel template default in mesaje de la Nokia “Ajung mai tarziu’. Toate aceste placeri versus 40 de minute(garantate) cu un iPod in urechi, un ziar/carte si calmul unei dimineti fara nervi.

In procesul de cautare al peace of mind-ului (inceput acum un an) deriva campania de ignorare a Bucurestiului in numele sanatatii mentale. Nu mai aud injuraturi, nu mai ma calc pe picioare cu doamne crete tunse scurt, nu mai trec pe rosu, nu mai sunt injurata, nu mai sunt fluierata pe strada, niciun muncitor nu a mai incercat sa se dea la mine, nu mai imi suna la usa gunoieri sa-mi spuna ca a murit un coleg de-al lor, zic ‘nu, multumesc’ fetelor care imi intind fluturasi, zambesc cand stau la coada la banca, nu mai ma supar cand mi se da Orbit in loc de 20 de bani, am banii schimbati pentru taxiuri cand toate buticurile sunt inchise. Ignornace is bliss, ceea ce va doresc si voua. De astazi ma mut din Bucuresti.

.

Crezul

Evanghelia dupa Frada de pe vremea cand Mugur nu suporta sa fie fotografiat, Irina urma sa se tunda, Sma invata limbi straine si cherie era la fel de mica, cand mancam peanut butter and jelly si nu intelegeam nimic, beam cola si vorbeam la telefon pe holul blocului. Apoi intarziam… oriunde.
Si da-ne noua mauri!

.

Status liber pentru messenger

Multumim oamenilor care si-au batut capul apoi au dat share. Aici va ‘reparati’ problema cu statusul limitat. Download it, sign out de pe yahoo, install. Libertate instant.

Multumim AC- whoever you are.

.