Eu renunt. Ati castigat, fair and square. Am luptat, ati luptat, dar eu nu mai pot. Deci va las voua cam 250 000 de km patrati sa puneti manele sa se auda peste tot, sa turnati cu bere si sa miroasa a mici. Nu aveti decat sa mergeti cu tricourile peste burta, eu nu ma mai uit cu dispret si superioritate catre parintii care trosnesc cate o palma peste feţele copiilor de 4-5 ani care vor o masinuta de plastic. Acum inteleg si eu ca unde traiti voi, si intamplator (dintr-un accident, sunt sigura) traiesc si eu, bataia e rupta din rai. Rai cu r mic, ca acolo o sa mergeti voi.

Acum am inteles ca e normal sa fiti suparati si enervati mereu, sa tipati unii la altii si sa vorbiti rastit, sa va injurati si sa va impingeti la intrarea in metrou si autobuz. Inteleg si mai ales accept ca v-ati ales ca modele Elene care isi irosesc viata la solar si ale caror mari realizari este ca ‘sunt bucati’, Irinei care invart niste afaceri despre care nici macar afaceristii nu stiu, Monici care toarna copiii si se imbogatesc la 20 de ani, Becalii realizati care devin printi si isi auresc acoperisul palatelor, papagali anonimi care isi spala Lamborghinul cu apa din fantanile arteziene de la Unirea, presedinti populisti si critici de arta care nu au intrat in muzee de cand nu mai au matricola pe mana.

Va las sa va resimtiti apartenenta la aceasta tara doar cand e ceva de urât, doar cand ii facem pe americani prosti, pe francezi nesimtiti si pe artistii urbani viermi si huligani. ‘Astia nu sunt romani’. Va las sa va simtiti jefuiti doar cand se fac galerii de arta pe niste mii de euro, nu cand se pierd milioane de euro pe autostrazi fictive si contracte platite din bani publici dar puse bine sub sigiliu. Va las sa votati aceleasi partide si cand totul merge mai prost sa dati din umeri. Voi ati inteles ca ‘asta e’ si daca asta e, atunci de ce sa te mai obosesti cu altceva. Sa fiti mediocrii pana in maduva oaselor si cand cineva vrea sa scoata capul, sa-l puneti repede unde-i e locul: ori cu noi ori impotriva noastra.

Inteleg ca pitipoanca.org nu e exceptia, exceptia sunt cei care-i fac trafic. Inteleg ca avem o administratie care nu accepta sa calci pe iarba decat daca ai cu tine un gratar si un Logan din care sa iasa maneaua. O inteleg pana si pe chelnarita care nu a inteles cum stau 3 oameni la masa si citesc fara sa vorbeasca. Inteleg ca e mai interesant sa-ti lungesti capul sa citesti in ziarul de langa tine decat sa iei cu tine o carte de acasa, sa te enervezi in trafic dar nici mort sa nu iei metroul intre Unirea si Romana.

Eu m-am hotarat sa traiesc in bula mea de oxigen, acolo unde nu mai sunt 50 de grade, unde nu mai pute nimeni a transpiratie, unde nu se pisa lumea la coltul strazii, unde nu mai alearga tigani desculti printre mesele cafenelelor de pe Lipscani. La mine in bula e racoare, lumea se spala si se imbraca mai de Doamne-ajuta, e amabila, raspunde frumos cand intrebi ceva, dă restul in monede, nu in lame de guma si are o moaca relaxata, de trait calm si usor. La mine, in bula mea, e ok.

Na, luati-va tara asta si faceti o mare petrecere cu manele, mici si bere. Si cand v-o fi mai rau, asa sa va fie.

Vroiam sa va anunt ca viata mea e foarte buna, chiar daca tati nu e un polician suspectat de coruptie, sau interlop. Viata mea e foarte buna fara sa sparg la Mamaia, in Office 5000 Euro intr-o seara. Si viata mea e tocmai asa cum trebuie daca eu primesc o palma si tati nu poate sa puna o recompensa de 500 000 Euro pe capul celui care a facut asta .

Am citit putin despre vietile inutile ale copiilor buni din Bucuresti si mi s-a facut scarba.

Eu cand zic o prostie, ma gandesc(in modestia-mi) ca macar sunt draguta. Ea la ce se gandeste?

O geanta, o rochita,  pereche de pantaloni pot fi irezistibile si te poti gandi la ele zile intregi. Dar nimic nu te face sa te simti asa de bine cum reuseste o pereche de pantofi cu toc.

Amen.

Stiu!

June 24, 2008

Intr-un moment de luciditate dupa multe shoturi, mi-am dat seama care e faza cu Vama, de ce “s-a stricat”. (si da, asta e erata la post-ul de pe 1 mai, evident total eronat)

Mana sus cine de aici a observat ca muzica in Expirat/Stuf nu s-a mai innoit in ultimii…nu stiu…3-4 ani? True, playlist-ul se mai updateaza cu cate o melodie pe an, dar 80% din melodii sunt aceleasi.

Concluzia mea e ca Vama se strica pentru ca ramane la fel. Noi ne cumparam alte albume, citim alte carti, fumam alte tigari si in Bucuresti descoperim alte locuri noi. E normal sa avem pretentia (neconstientizata) ca lucrurile sa evolueze la fel cum evoluam si noi, sa tina pasul (ele nu se altereaza cand se schimba ci, la fel ca noi- sper- devin mai bune)

Vama insa sta absolut neschimbata, perceptia noastra asupra ei insa se modifica pentru ca noi ne schimbam.

Precum ziceam am avut reveleatia asta la sfarsitul unui lung sir de shoturi, cand a intrat un SLK pe Magheru cu manele rasunand din boxe, moment in care toata lumea a inceput sa tipe dupa sofer (numai urari de bine, desigur). E evident ca omul ala, dupa care 50 de persoane injura, nu se simte bine in Vama si va pleca cat de repede, deci problema nu e ca apar manele si manelisti, ca voila, exista un anti-virus care functioneaza foarte bine.

Teoria in care Vama nu se schimba iar noi cand ajungem acolo dansam fix pe aceasi muzica, band fix acelasi lucru, cu fix aceiasi oameni, in fix acelasi loc, fara ca macar sa ne dam seama ducea la o alta teorie, mai tragica si mai pesimista, dar nu intram acolo.

Salutam pe aceasta cale intrarea fulminanta pe piata berii a lui Salitos Mojito- atat de dulce incat numai unei fete i-ar placea. May this be the begining of a beautiful friendship!

.

DO

June 20, 2008

O campanie inspirationala venita tocmai din India.

Si la ei, la fel ca la noi, toata lumea spera latent sa plece din tara. Se gandesc si critica si vor sa fie totul mai bine dand vina in acelasi timp pe sistem.

Asa ca s-au gandit sa cheme la inaintere o noua clasa politica si sa puna oamenii sa faca, nu doar sa se gandeasca la a face.

Foarte, foarte bine.

Si aici, pe site-ul Cannes, toata prezentarea campaniei pe care va sfatuiesc calduros sa o urmariti. Clic Movie.

Altfel si Mihnea a reusit acolo un Cannes. Mare branza… :)

In primul rand vroiam sa va zic ca atat de mult imi place cand vecinul isi imbraca capra in roz ca nici nu mai trebuie sa fie moarta. Asa ca citesc Pitipoanca.

In alta ordine de idei, iata-le pe Indiggo, fetele de senzatie ale Romaniei, la New York(pisi, auzi? New York!) sa gaseasca glorie, bani si haine mai frumoase. E aproape entertaining, ce nu-mi place e ca o sa inradacineze ideea ca tipele Romania sunt un fel de rusoaice mai sarmane (adica ne imbracam toate ca niste curve din anii 90 si suntem super-tupeiste, insa mergem in masinute vechi, nu in niste limuzine de nouveau riche). Altfel nu am nimic cu fetele, bafta lor la Las Vegas, caci au luat auditia.

Apoi, care e treaba cu Nessun dorma? Dar mai ales care e treaba cu toti acesti oameni care castiga cantand opera? Aceasi opera…

Costelus la Fiii din Babel

Paulica din UK la Britania are talent

si acum si Neal din SUA, care INCA nu a castigat. La America are talent(desi daca Indigo a trecut de preselectie, eu contrazic acest nume…)

As vrea sa ramerc ca pe Paul Potts il cheama, cel putin fonetic, ca pe Pol Pot. Groaznic daca parintii tai nu trec pe la ora de istorie…

Si tu nu si nu.

May 6, 2008

Da’ MNAC stie mai bine ce urmeaza.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.